HUNTER nu-și ia ochii de la mine nici măcar o secundă, din momentul în care mă așez pe unul dintre scaunele de la tejgheaua din bucătărie și mănânc supa pe care a făcut-o Marmee pentru mine. Ochii lui îmi urmăresc fiecare mișcare, înghițind fiecare gest mărunt pe care îl fac, ca o fiară flămândă care își privește următoarea masă. Îmi vine greu să înghit, nu din cauza cât de fierbinte este supa, ci