Când ne-am întors la fratele meu, el era afară, așteptându-mă. Fața îi era complet mascată, fără nicio emoție vizibilă. I-am întâlnit privirea în mod egal, știind că voia să vorbească cu mine. „Lasă-mă să o duc în camera noastră și vin la biroul tău”, i-am spus. A dat din cap o dată și s-a întors pe călcâie, executând o întoarcere perfectă înainte de a intra în casă, lăsând ușa deschisă pentru min