Înfofolite sub plapumă, Bailey și Mirabella au repornit filmul de groază și s-au lăsat pe perne. Bailey a tras plapuma până i-a acoperit bărbia și o putea simți la propriu pe Mirabella cum tremură. Amândouă se speriau ușor, dar tot se bucurau de un film de groază bun în serile de pijama. "Kristina ar fi trebuit să fie aici," oftă Mirabella. Kristina era cealaltă cea mai bună prietenă a lor, care nu a putut veni în seara asta. Bailey dădu din cap, fiind de acord cu ea. Dacă Kristina ar fi fost aici, cel mai probabil ar fi urlat de s-ar fi dărâmat casa. Nimic mai bun decât să-i enervezi și să-i deranjezi noaptea lui Kaleb cu 'invitata' lui. Cele două tresăriră când ceva înfricoșător și la fel de dezgustător apăru pe ecran. Bailey înghiți țipătul care-i bolborosea în gât și se strâmbă când monstrul îl măcelări pe următoarea victimă. "Oh, ce rahat sângeros," se bâlbâi Mirabella și Bailey fu de acord cu ea. "Ahhh!" țipă Mirabella puțin, ceea ce o făcu pe Bailey să tresară de spaimă. "Ce dracu Mirabella?!" strigă Bailey și se uită la cea mai bună prietenă a ei cu ochii mari. Cele două avură nevoie doar de o secundă și apoi izbucniră în râs. Sunetul răsună prin aer. "Tu-aproape-m-ai-făcut-să-mă-piș-pe-mine," spuse Bailey printre chicote și Mirabella o pălmui jucăuș pe umăr. Deodată se auzi o bubuitură ușoară în perete, unde era capul patului. Atât Bailey, cât și Mirabella înghețară atât în confuzie, cât și în iritare, deoarece știau deja ce făcuse acel zgomot aleatoriu. Și apoi intră-n scenă- "Oh, Kaleb!" țipă fata de dărâmă casa. Era uimitor cât de tare putea să țipe. Doar vocea ei aproape făcea pereții să tremure. Dar felul în care Kaleb trebuia să o fută făcea ca tablia patului să se izbească de perete, creând astfel acel sunet pe care atât Bailey, cât și Mirabella îl auziseră. "Oh, acolo. Da. Fute-mă acolo!" țipă fata și Bailey se strâmbă când tablia se izbi de perete. La naiba, era brutal..... "Broasca aia nenorocită!" țipă Mirabella și aruncă comic brațele și picioarele în aer. "Fute-l Kaleb," gemu fata mai tare, fără să-i pese că mai era cineva în casă. Dacă părinții lui Kaleb și ai Mirabellei ar fi fost aici...... "Nu-mi vine să cred! Astăzi trebuia să fie seara de film!" se văicări Mirabella și căută telecomanda pe pat. Dădu volumul mai tare și țipetele înfricoșate copleșiră sunetele fetei. Singura problemă era că țipetele erau atât de tare încât Bailey se strâmbă. Timpanele ei implorau milă. La propriu. Mirabella oftă ușurată, ca și cum tocmai ar fi găsit leacul pentru cancer și se lăsă pe pat. Doar pentru a sări înapoi când bubuiturile în perete se intensificară. "La naiba!" țipă Mirabella iritată. "Nemernicul ăla scârbos. M-am săturat să-i aud scârboșeniile aproape în fiecare seară. Mama și tata i-au spus să nu mai aducă fete aici, dar tot le strecoară!" bombăni Mirabella. Bailey se strâmbă. Acum nu numai că filmul era prea tare, dar și vocea Mirabellei era mai tare și bubuiturile și gemetele alea......bietele ei timpane. Nu pentru asta se înscrisese ea în seara asta, dar din nou, asta era o rutină în fiecare seară de film. Era ca și cum Kaleb aducea intenționat o fată ca să le enerveze și să le deranjeze. "O să-l omor. O să-l jupoi de viu mai întâi și o să-i fierb oasele," țipă Mirabella și începu să bată în peretele ei. "Mai încet, curvelor! Încerc să mă uit la un film aici!" țipă ea, lovind cu pumnul în perete. Nu creă niciun zgomot, dar vocea ei da. Dar asta doar făcu gemetele să crească în intensitate și bubuiturile să se intensifice. "Oh, Kaleb, futu-mă mai tare. Da, exact așa. Atât de adânc. Atât de mare. Oh, Doamne, mă lungești!" țipă fata și Bailey simți cum vomitul îi urcă în gât. Strânse plapuma în mâini și închise ochii strâns. "Gata!" țipă Mirabella și se dădu jos din pat. Aproape se împiedică, văzând că plapuma i se încâlci pe picioare. "La naiba," bombăni ea, dând plapuma de pe glezne. Bailey se strâmbă. Uh oh. Bailey se dădu repede jos din pat și o urmă pe cea mai bună prietenă a ei care mărșăluia, care trânti ușa deschisă și mărșălui spre camera fratelui ei. Începu să bată în ușă și, cu forța pe care o folosea, Bailey era puțin îngrijorată că ar putea sparge ușa sau cel puțin să o scoată de pe balamale. "Kaleb! Nenorocitule! Mai încet, încercăm să ne uităm la un film!" țipă ea și Bailey se strâmbă în timp ce se gândea dacă să o ajute pe cea mai bună prietenă a ei sau doar să cedeze sunetelor dezgustătoare care veneau din camera lui Kaleb. Cu siguranță va fi o noapte lungă.... Când nu primi niciun răspuns de la Kaleb și niciun semn că s-ar opri, Mirabella ridică mâinile în aer și se uită la Bailey. "M-am săturat de rahatul ăsta. De ce nu se duce la casele lor în schimb? De ce trebuie să sufăr eu din cauza alegerilor lui?" se umflă ea și apoi ochii ei sclipeau cu ceva care o făcu pe Bailey să se roage repede să nu-i bage în necazuri. "Vino cu mine, prietenă..." cântă Mirabella în timp ce se apropia de sinele surprins al lui Bailey și o prinse de braț. O trase pe Bailey de braț și Bailey merse cu ea fără prea multă luptă. Cele două erau cele mai bune prietene până la urmă, dacă una cădea, și cealaltă va cădea. Coborâră scările și Bailey o întrebă pe Mirabella. "Unde mergem? De fapt, ce suntem pe cale să facem?" întrebă Bailey suspicios. De obicei, când Kaleb face ceva de genul ăsta, Mirabella și Bailey își astupă urechile cu o pernă și încearcă să înece zgomotul dezgustător care vine din cealaltă cameră. Dar de data asta era diferit. Mirabella era mai nervoasă și iritată. Asta ar putea avea de-a face și cu faptul că e la menstruație.... Zgomotul nu se stinse complet când ajunseră jos și Bailey nu se aștepta să se stingă. Stomacul ei se înnodă îngrozitor când fata aia gemu numele lui Kaleb și ura felul în care se simțea. Nu înțelegea prea bine, dar simțea un amestec de dezgust și furie. Furie teribilă, teribilă. "M-am săturat de el și de curvele lui. M-am săturat să aud sunetele alea și m-am săturat să le consolez când a terminat cu ele," șuieră Mirabella și o trase pe Bailey spre intrarea casei. Mirabella nu mințea. După ce dorm cu ele și le aruncă, fetele alea se târăsc la Mirabella în speranța că le va ajuta să se împace cu fratele ei. Singura problemă era că nu funcționa niciodată și devenea un pic repetitiv și enervant să consolezi fete care știau exact în ce se bagă. Sprâncenele lui Bailey se înnodară în confuzie când o văzu pe cea mai bună prietenă a ei cum își alunecă papucii. Mirabella se uită la Bailey cu o sprânceană ridicată în așteptare. "Ei bine, haide, pune-ți pantofii," o îndemnă ea pe Bailey. Chiar dacă Bailey era confuză, făcu ce spuse cea mai bună prietenă a ei și întrebă. "Unde mergem?" Mirabella zâmbi șiret și deschise ușa din față. "O să-i stricăm noaptea și o să ne răzbunăm pentru că ne-a stricat-o pe a noastră." Înfășurate sub plapumă, Bailey și Mirabella au repornit filmul înfricoșător și s-au lăsat pe spate pe perne. Bailey a ridicat plapuma până i-a acoperit bărbia și a putut simți la propriu cum Mirabella tremura. Amândouă se speriau ușor, dar totuși se bucurau de un film înfricoșător bun în serile de pijama. "Kristina ar fi trebuit să fie aici", a oftat Mirabella. Kristina era cealaltă cea mai bună prietenă a lor, care nu a putut ajunge în seara asta. Bailey a dat din cap, fiind de acord cu ea. Dacă Kristina ar fi fost aici, cel mai probabil ar fi țipat de ar fi dărâmat casa. Nimic mai bun decât să-l enervezi și să-i deranjezi noaptea lui Kaleb cu 'invitata' lui. Cele două s-au strâmbat când ceva înfricoșător și la fel de dezgustător a apărut pe ecran. Bailey a înghițit țipătul care-i bolborosea în gât și s-a strâmbat când monstrul și-a tăiat următoarea victimă. "Oh, asta e o porcărie sângeroasă", a bâiguit Mirabella și Bailey a fost de acord cu ea. "Ahhh!" Mirabella a țipat puțin, ceea ce a făcut-o pe Bailey să sară speriată. "Ce dracu Mirabella?!" a strigat Bailey și s-a uitat la cea mai bună prietenă a ei cu ochii mari. Cele două au avut nevoie doar de o secundă și apoi au izbucnit în râs. Sunetul a răsunat prin aer. "Tu-aproape-m-ai-făcut-să-mă-piș-pe-mine", a spus Bailey printre chicote și Mirabella a pălmuit-o jucăuș pe umăr. Dintr-o dată s-a auzit o bubuitură ușoară pe perete, unde era capul patului. Atât Bailey, cât și Mirabella au înghețat atât în confuzie, cât și în iritare, deoarece știau deja ce a făcut acel zgomot aleatoriu. Și apoi intră în scenă- "Oh, Kaleb!" fata a țipat de a dărâmat casa. Era uimitor cât de tare putea țipa. Doar vocea ei aproape a făcut pereții să tremure. Dar felul în care Kaleb trebuia să o fută a făcut ca tablia patului să se izbească de perete, creând astfel acel sunet pe care atât Bailey, cât și Mirabella îl auziseră. "Oh, acolo. Da. Fute-mă acolo!" fata a țipat și Bailey s-a strâmbat când tablia s-a izbit de perete. La naiba, era brutal..... "Broasca aia nenorocită!" a țipat Mirabella și a aruncat comic brațele și picioarele în aer. "Futu-l Kaleb", fata a gemut mai tare, fără să-i pese că mai era cineva în casă. Dacă părinții lui Kaleb și ai Mirabellei ar fi fost aici...... "Nu-mi vine să cred! Astăzi trebuia să fie seara de film!" s-a văitat Mirabella și a căutat telecomanda pe pat. A dat volumul mai tare și țipetele înfricoșătoare au copleșit sunetele fetei. Singura problemă era că țipetele erau atât de tare încât Bailey s-a strâmbat. Timpanele ei implorau milă. La propriu. Mirabella a oftat ușurată, ca și cum tocmai ar fi găsit leacul pentru cancer și s-a lăsat pe spate pe pat. Doar pentru a sări înapoi când bubuiturile în perete s-au intensificat. "La naiba!" a țipat Mirabella iritată. "Nemernicul ăla scârbos. M-am săturat să-i aud scârboșeniile aproape în fiecare seară. Mama și tata i-au spus să nu mai aducă fete aici, dar tot le strecoară!" a bombănit Mirabella. Bailey s-a strâmbat. Acum nu numai că filmul era prea tare, dar și vocea Mirabellei era mai tare și bubuiturile și gemetele alea......bietele ei timpane. Nu pentru asta se înscrisese ea în seara asta, dar din nou, asta era o rutină în fiecare seară de film. Era ca și cum Kaleb aducea intenționat o fată ca să le enerveze și să le deranjeze. "O să-l omor. O să-l jupoi de viu mai întâi și o să-i fierb oasele", a țipat Mirabella și a început să bată în peretele ei. "Mai încet, curvelor! Încerc să mă uit la un film aici!" a țipat ea, lovind cu pumnul în perete. Nu a creat niciun zgomot, dar vocea ei da. Dar asta doar a făcut gemetele să crească în intensitate și bubuiturile să se intensifice. "Oh, Kaleb, futu-mă mai tare. Da, exact așa. Atât de adânc. Atât de mare. Oh, Doamne, mă lungești!" fata a țipat și Bailey a simțit cum vomitul îi urcă în gât. A strâns plapuma în mâini și a închis ochii strâns. "Gata!" a țipat Mirabella și s-a dat jos din pat. Aproape s-a împiedicat, văzând că plapuma i se încâlcise pe picioare. "La naiba", a bombănit ea, dând plapuma de pe glezne. Bailey s-a strâmbat. Uh oh. Bailey s-a dat repede jos din pat și a urmărit-o pe cea mai bună prietenă a ei care mărșăluia, care a trântit ușa deschisă și a mărșăluit spre camera fratelui ei. A început să bată în ușă și, cu forța pe care o folosea, Bailey era puțin îngrijorată că ar putea sparge ușa sau cel puțin să o scoată de pe balamale. "Kaleb! Nenorocitule! Mai încet, încercăm să ne uităm la un film!" a țipat ea și Bailey s-a strâmbat în timp ce se gândea dacă să o ajute pe cea mai bună prietenă a ei sau doar să cedeze sunetelor dezgustătoare care veneau din camera lui Kaleb. Cu siguranță va fi o noapte lungă.... Când nu a primit niciun răspuns de la Kaleb și niciun semn că s-ar opri, Mirabella a ridicat mâinile în aer și s-a uitat la Bailey. "M-am săturat de rahatul ăsta. De ce nu se duce la casele lor în schimb? De ce trebuie să sufăr eu din cauza alegerilor lui?" s-a umflat ea și apoi ochii ei au sclipit cu ceva care a făcut-o pe Bailey să se roage repede să nu-i bage în necazuri. "Vino cu mine, prietenă..." a cântat Mirabella în timp ce se apropia de sinele surprins al lui Bailey și a prins-o de braț. A tras-o pe Bailey de braț și Bailey a mers cu ea fără prea multă luptă. Cele două erau cele mai bune prietene până la urmă, dacă una cădea, și cealaltă va cădea. Au coborât scările și Bailey a întrebat-o pe Mirabella. "Unde mergem? De fapt, ce suntem pe cale să facem?" a întrebat Bailey suspicios. De obicei, când Kaleb face ceva de genul ăsta, Mirabella și Bailey își astupă urechile cu o pernă și încearcă să înece zgomotul dezgustător care vine din cealaltă cameră. Dar de data asta era diferit. Mirabella era mai nervoasă și iritată. Asta ar putea avea de-a face și cu faptul că e la menstruație.... Zgomotul nu s-a stins complet când au ajuns jos și Bailey nu se aștepta să se stingă. Stomacul ei s-a înnodat îngrozitor când fata aia a gemut numele lui Kaleb și a urât felul în care se simțea. Nu înțelegea prea bine, dar simțea un amestec de dezgust și furie. Furie teribilă, teribilă. "M-am săturat de el și de curvele lui. M-am săturat să aud sunetele alea și m-am săturat să le consolez când a terminat cu ele", a șuierat Mirabella și a tras-o pe Bailey spre intrarea casei. Mirabella nu mințea. După ce dorm cu ele și le aruncă, fetele alea se târăsc la Mirabella în speranța că le va ajuta să se împace cu fratele ei. Singura problemă era că nu funcționa niciodată și devenea un pic repetitiv și enervant să consolezi fete care știau exact în ce se bagă. Sprâncenele lui Bailey s-au înnodat în confuzie când a văzut-o pe cea mai bună prietenă a ei cum își alunecă papucii. Mirabella s-a uitat la Bailey cu o sprânceană ridicată în așteptare. "Ei bine, haide, pune-ți pantofii", a îndemnat-o pe Bailey. Chiar dacă Bailey era confuză, a făcut ce a spus cea mai bună prietenă a ei și a întrebat. "Unde mergem?" Mirabella a zâmbit șiret și a deschis ușa din față. "O să-i stricăm noaptea și o să ne răzbunăm pentru că ne-a stricat-o pe a noastră."