Au trecut trei zile de când Alodia a fost de acord cu Jinn să rămână acolo ca mama lui Finn, deoarece el credea că ea este mama lui. Dia nu are de ales, deoarece acesta este singurul mod de a plăti datoria tatălui ei către Jinn. „Mami!” spuse Finn și alergă spre ea în timp ce își bea cafeaua. Purta uniforma și ea zâmbi. Ea era singura care îl putea face să meargă la școală, deoarece înainte era obișnuit să învețe acasă. „Uau! Miroși atât de bine și proaspăt. Nu ești foarte frumos?” chicoti ea în timp ce-l ciupea în glumă de obraji, făcându-l și pe el să chicotească. Jinn l-a urmat pe Finn și nu se putea opri din zâmbit, uitându-se la amândoi, fericiți. Rico își dădu drumul la gât în spatele lui, făcându-l pe Jinn să se uite la el confuz. „Care-i problema ta?” îl întrebă Jinn. Rico chicoti și dădu din cap. Jinn doar se uită urât la el și îl ignoră. Se îndreptă spre masă pentru micul dejun. Rico îi urmă pe cei trei ca o familie. Fiind garda lui de corp și, de asemenea, cel mai bun prieten, el făcea deja parte din familie și era întotdeauna binevenit acolo oricând. „Vino și ia micul dejun, fiule. Trebuie să mănânci înainte de a merge la școală”, spuse Jinn. Finn se îmbufnă și se uită la Alodia. Alodia știe că lui Finn nu-i place micul dejun, dar trebuie să-l facă să mănânce, deoarece este cea mai importantă masă a zilei. „Finn, trebuie să-l asculți pe tatăl tău. Haide și alătură-te nouă. Bucătarul a gătit multe feluri de mâncare pentru noi”, îi spuse Alodia. Finn trase un aer adânc în piept și oftă. Ea îl putea vedea implorând cu ochii. Alodia doar trase un aer adânc în piept și dădu din cap. „Finn, haide”, murmură ea. „Bine. Dar, trebuie să mă duci tu la școală”, spuse el cu un zâmbet foarte larg. Ochii lor nu puteau crede ce tocmai spusese, deoarece Jinn și Rico erau cei care îl duceau întotdeauna la școală. Alodia se uită la Jinn cu o privire foarte surprinzătoare, deoarece nu știa ce să spună. „Uhm, dragă, nu pot. Dar, tatăl tău și unchiul tău Rico te vor duce înainte de a merge la muncă. Știi că am multe lucruri de făcut aici”, spuse Alodia. Finn deveni foarte trist, făcându-l pe Rico să-i atragă atenția lui Jinn. Jinn oftă și râse batjocoritor. „Alodia, vino cu noi mai târziu, dacă asta vrea el”, spuse Jinn. Alodia și Finn sunt amândoi fericiți, deoarece Jinn i-a permis să vină cu ei. Rico zâmbi șiret și nu-și putea crede ochilor că poate vedea o familie aproape în fața lui. Jinn doar oftă și începe să-și mănânce masa. „Iupiii! Mami vine cu noi! Sunt atât de fericit!” Finn nu se mai putea opri din a fi fericit și din a râde atât de mult, deoarece va fi prima dată când Dia vine cu ei. Finn este atât de încântat să i-o prezinte prietenilor săi, deoarece continuă să le spună despre ea ca fiind mama lui. Alodia doar îi zâmbește și îi mângâie părul în timp ce îi spune să mănânce. „Se pare că ești deja zgâriată în viața micuțului Finn, șefule?” îl întrebă Rico pe Jinn zâmbind șiret. Jinn doar nu spuse nimic, deoarece nu se simte gelos sau altceva în timp ce își vede propriul fiu cu Alodia ținându-se de mâini și îndreptându-se spre mașină. Este prima dată când îl vede pe Finn fericit. „Nu, nu-mi pasă atâta timp cât el este fericit. Știi că aceasta este slăbiciunea lui, mama lui”, murmură el. Rico trase un aer adânc în piept, deoarece știe povestea despre mama adevărată a lui Finn, care l-a părăsit doar pentru a-și atinge scopul și cariera. Rico le deschise ușa mașinii și se îndreptă direct spre scaunul șoferului, deoarece el este și șoferul lor. „Sunteți toți în siguranță?” îi întrebă el din spate. Jinn se uită la Alodia și Finn care se jucau. Alodia îl poate vedea fiind trist în timp ce se uită în oglindă. Ea zâmbi trist și se uită la Finn. Zâmbi șiret în timp ce se gândește la ceva. Jinn o văzu șoptindu-i lui Finn și Finn se uită în direcția lui. Jinn se confuză uitându-se la fiul său. Finn se uită la Alodia ca și cum ar avea îndoieli dacă să facă ceea ce vrea ea să facă și anume să stea cu tatăl său și să se joace cu el. „Du-te”, îi spuse Alodia. Finn dădu din cap la ea și zâmbi. Jinn a fost doar șocat când fiul său stătea lângă el. Se uită la Alodia și ea doar dădu din cap la el zâmbind larg. „Fiule, ce este?” își întrebă el fiul. „Mami mi-a spus să mă joc cu tine înainte să mergi la muncă și înainte să merg la școală”, spuse Finn drăguț. Jinn a fost surprins și doar zâmbi, bătându-l încet pe cap pe fiul său și nu atât de tare sau cu o mână grea. „Nu, nu trebuie să te joci cu tati. Nu te obosi înainte să înceapă ora, fiule. Ce zici să pupi obrajii lui tata?” îl întrebă Jinn pe Finn. Finn se îmbufnă și doar oftă. Deveni trist că nu vrea să se joace cu el. Alodia îl avertizează pe Jinn lărgindu-și ochii și dând din cap. Jinn își aminti ce îi spusese ea ultima dată, ceea ce îl făcu doar să oftă. „Bine. Mă voi juca cu tine mâine, deoarece este weekend, nu? Nu ai cursuri și nici tati nu are de lucru. Ce zici de asta?” îl întrebă Jinn pe Finn. Ochii lui Finn se lărgiră și deveni foarte fericit, ceea ce o făcu și pe Alodia să fie fericită. Nu-i venea să creadă ce tocmai spusese, dar trebuie să fie serios, deoarece Finn va fi trist dacă nu-și va mai respecta cuvintele. „Serios?” îl întrebă Finn fericit. „Trebuie să-i promiți asta, Jinn”, spuse Rico din față. Jinn doar oftă și se uită la fiul său. Știe că va avea lucrări de urgență mâine și chiar în fiecare zi și de data aceasta, trebuie să nu-l dezamăgească pe fiul său în legătură cu asta. „Bine. Tati îți promite. Vom merge mâine în parc și vom face picnic”, spuse Jinn. Alodia nu putea crede ce tocmai auzise.