Când m-am întors în casă, am văzut că Helen pregătea deja prânzul și m-am alăturat ei. În timp ce mâncam o banană, i-am arătat fotografiile și a zâmbit. „Uau, sunt superbe”, a spus ea, zâmbind. „Mulțumesc”, am răspuns. Am trimis câteva și lui Josh, pentru amuzament. Am vorbit de câteva ori de când am încetat să mai lucrez acolo și puteam spune cu bucurie că era un prieten bun, nimic asemănător cu