Într-o cameră slab luminată, lângă ferestrele largi cât peretele, Cynthia Larson și-a sprijinit mâinile de sticlă, slăbită, cu ochii încețoșați. Rochia îi alunecase până la talie, dezvăluindu-i formele rafinate. Buzele ei, de un roșu intens, erau ușor întredeschise, ca și cum ar invita, vrăjind sufletul cuiva.
Jos, strada era plină de oameni; un sentiment profund de rușine a cuprins-o pe Cynthia, făcând-o să vrea instinctiv să dea înapoi.
"Fii cuminte," o voce joasă și răgușită de bărbat a sunat din spatele ei. Apoi a simțit parfumul lui puternic, masculin, învăluind-o, copleșindu-i simțurile.
Imediat, dormitorul s-a umplut de o vibrație fierbinte.
*****
Cynthia s-a trezit la nouă dimineața următoare, tot corpul o durea ca și cum s-ar fi destrămat, simțindu-se rănită ori de câte ori se mișca. Incomodă, s-a întins să-și aline talia dureroasă, amintirea nopții trecute năvălind brusc înapoi. Părea că bărbatul avea o afecțiune deosebită pentru talia ei, mâinile lui nepărăsind-o niciodată de acolo pe tot parcursul întâlnirii lor.
"Ești trează." O voce masculină a sunat brusc, întrerupând amintirile nu tocmai decente ale Cynthiei.
Cynthia și-a întors capul alarmată. "De ce mai ești aici?"
Bărbatul era sprijinit nonșalant de tăblia patului, pătura acoperindu-i abia jumătatea inferioară, trunchiul său perfect și mușchii definiți fiind expuși în totalitate.
Auzind întrebarea ei, pieptul i-a vibrat ușor amuzat în timp ce o privea cu un interes profund, spunând în glumă: "Dacă nu mă înșel, aceasta este camera mea. Mă întreb cum ai găsit drumul aici, domnișoară Larson?"
Abia atunci Cynthia s-a uitat în jur și și-a amintit de ce era în această cameră.
Grupul Larson s-a confruntat cu probleme financiare semnificative în ultimele două luni. Într-o încercare disperată de a atrage investitori, Mason Larson, unchiul din partea tatălui Cynthiei, îi pusese ceva în băutură și intenționa să o ofere drept cadou unui investitor. Ea a scăpat la timp și s-a împiedicat de această cameră, restul evenimentelor nopții fiind determinate de efectele drogului.
"De unde știi numele meu de familie?" a întrebat Cynthia, tonul ei scăzând pe măsură ce un val de suspiciune a cuprins-o. 'Oare acest bărbat a plănuit asta și cu unchiul meu?'
I-a înmânat câteva foi de pe noptiera lui, toate pline cu informațiile ei.
S-a relaxat puțin după ce a citit foile, ușurată că acest bărbat nu avea legături cu unchiul ei. "M-ai investigat?" a întrebat ea în timp ce punea deoparte hârtiile.
Ridică o sprânceană și răspunse: "Am dreptul să știu totul despre femeia mea."
"Ce vrei să spui cu asta?" Cynthia a fost atât de surprinsă încât s-a ridicat brusc în pat, trăgând accidental de pătura deja subțire care-l acoperea.
I-a aruncat o privire lungă, insistentă. Vederea bărbatului frumos, gol și netulburat, și anumite părți arătând gata pentru o altă rundă, a fost suficientă pentru a face ochii Cynthiei să se mărească.
Roșind, s-a întors și și-a cerut scuze rapid. "Îmi pare rău. Nu am vrut. Ei bine, ieri, am intrat în camera ta, dar tu, ca bărbat, nu ai pierdut nimic. Nu este nevoie să mergi atât de departe."
Cynthia a decis să nu-l mai acopere, în schimb s-a înfășurat strâns în pătură, acum foarte conștientă de lipsa ei de îmbrăcăminte.
Bărbatul s-a încruntat, vocea lui devenind mai profundă. "Ai crezut că poți veni și pleca din patul meu după cum îți place?"
"Ce vrei, atunci?" a întrebat ea, capul o durea de întrebare.
"Fii femeia mea. Tu ai fost cea care a intrat prima în patul meu. Ca să fim corecți, eu voi decide când se va termina."
Cynthia s-a simțit copleșită.
S-a ridicat și a început să se îmbrace, alunecând într-un costum care țipa scump și lux, acoperind acei mușchi sălbatici. Împreună cu trăsăturile sale profunde, rafinate, emana un aer curat și nobil.
Scoțând o carte de vizită, i-a înmânat-o Cynthiei, vocea lui clară sunând: "Numele meu este Liam Sullivan, și aceasta este cartea mea de vizită. Îți dau trei zile să te gândești. Dacă te decizi că vrei, vino să mă găsești la Sullivan Group. Dacă nu, voi veni eu la tine." Cu asta, i-a ciupit obrazul delicat cu degetele lui lungi. "Fată, nici măcar să nu te gândești să scapi."