~MILLIE~ „Hmmm, de cât timp ești treaz?” am întrebat, cu ochii încă închiși, lenevind sub pleoape. Știam că Damian era treaz. Degetele lui îmi desenau forme fără sens pe umăr, atingeri ușoare, ca o adiere. I-am transformat brațul într-o pernă moale, picioarele noastre împletite sub cearșaf într-un dans intim. „De ceva vreme.” Vocea îi era încă răgușită de somn, un murmur cald. Era dimineață. Chiar