Când mă trezesc, ea nu mai e. E ca și cum aș avea un ciocan de zidar înfipt în craniu. Sar din pat cu un urlet, apucând cearșafurile de parcă aș găsi-o ascunsă acolo. Unde naiba s-a dus? Unde s-a dus la dracu? Furia s-a întors răzbunătoare în absența ei. Mă scărpin pe piept până când apare sânge în umflături roșii. Când era în brațele mele, șerpii erau ținuți la distanță. Acum a plecat și sunt mai