Frica îmi strângea intestinele. „Veda…” am spus încet. „Să nu mai vorbești niciodată așa. M-auzi?” Viața s-a scurs din ea la fel de repede cum apăruse. Am văzut cu ochii mei, ca un balon care se dezumflă. Lăsând ochii în jos, s-a furișat pe lângă mine și a intrat în baie, închizând ușa după ea. Am auzit zăvorul. Pumnii mei s-au strâns pe lângă corp și am făcut patru pași de la ușă, abia abținându-