Rosa își întinse membrele lungi dezlănțuindu-se de sub cearșafurile de mătase, alarma bâzâi pe noptieră și, leneșă, se întinse și o opri. Încă o zi cu treburi obișnuite. Întorcându-se în pat, se uită cu melancolie la spațiul gol de lângă ea. De ce plecase Jax? Nu avea niciun sens, erau fericiți, sau cel puțin așa credea ea. O săptămână trecuse de când Jax plecase, luând cu el toate lucrurile. Își