În interiorul mașinii, Gabriel îl privea pe James prin oglinda retrovizoare, o intenție înfricoșătoare ieșind la suprafață în ochii lui, altfel indiferenți. 'Chiar era James pe cale să o calce pe Gina?' se gândea el. Ochii i se îngustară periculos în timp ce îi ordona rece asistentului său, David Gray. "Găsește o oportunitate să te ocupi de James." "Am înțeles," răspunse David. În timp ce Rolls Royce-ul oprea la intrarea Universității Trowell, directorul, Jack Barker, zărind numărul de înmatriculare familiar, își afișă rapid un zâmbet lingușitor pentru a-l saluta. "Domnule Jackson! Ce surpriză." Gabriel, fără nicio expresie, coborî și trecu direct la subiect. "Care este stadiul anchetei privind incendiul din cămin?" Jack se crispă, realizând gravitatea interesului neașteptat al lui Gabriel. Știa că trebuia să facă asta bine sau își risca poziția. Ștergându-și fruntea, Jack spuse nervos: "Domnule Jackson, verificările noastre de siguranță la incendiu sunt riguroase și la zi. Este probabil ca un student să fi adus ceva inflamabil. Investigăm." Gabriel, cu ochii plecați, suspecta că incendiul care a vizat căminul Ginei nu a fost un accident. "Hai să verificăm locul," sugera el. "Oh, da, sigur, desigur," bâigui Jack, conducând drumul. În altă parte, Gina se uita la rămășițele carbonizate ale căminului ei, o senzație de pierdere lovind-o. Toate lucrurile ei s-au transformat în cenușă în timp ce ea era inconștientă în spital. "Gina!" o voce feminină ascuțită strigă. Gina se întoarse și o văzu pe Lily Allen, una dintre colegele ei de cameră și o slugă pentru Olivia. Având în vedere asocierea lui Lily cu Olivia, ea căutase întotdeauna modalități de a o necăji pe Gina. Gina, neinteresată să o distreze pe lacheul Oliviei, încercă să plece, dar Lily persistă. Confruntând-o pe Gina, Lily o acuză: "La fel ca Olivia a spus, ești un blestem. Incendiul a izbucnit în căminul nostru. Aproape am murit din cauza ta!" Gina rânji, scuturând-o. "Nici măcar nu eram acolo. Cum poți să dai vina pe mine? Ai leziuni cerebrale de la fum?" Lily persistă: "Cine știe ce erau acele două sticle întunecate din dulapul tău? Probabil ceva inflamabil!" "Ai intrat prin efracție în dulapul meu?" Ochii Ginei se îngustară. Neruşinată, Lily se lăudă: "Și ce dacă am făcut-o?" Gina replică cu un dispreț glacial: "Hoț." Lily se îmbujoră la față. "Cui îi pasă de gunoiul din dulapul tău?" 'O geantă medicală, niște pastile întunecate, două sticle misterioase și câteva cărți... Se poartă ca și cum ar fi o comoară,' gândi Lily cu dispreț. Gina, sătulă, se hotărî să sune la poliție. "Ce naiba faci?" scăpă Lily. "Prind un hoț," răspunse Gina, cu un ton glacial. Lily, furioasă, ripostă: "Tu ești adevăratul hoț! Pun pariu că tu ai provocat incendiul, psihopatule, căutând răzbunare! Acele sticle întunecate trebuiau să fie benzină, nu?" Gina aproape că izbucni în râs la acuzația absurdă, disprețuind-o mental pe ignoranța lui Lily. I se păru inutil să explice. Disperată să o oprească pe Gina să sune la poliție, Lily încercă să-i smulgă telefonul, dar nu reuși. Frustrată și jenată, ea ridică o cărămidă de pe pământ, gata să o arunce spre Gina. "Domnule Jackson, vă rog, aveți grijă unde călcați," spuse Jack cu un ton respectuos, ghidând drumul. Expresia lui se acri când îi zări pe Gina și Lily în urma. "Ce faceți aici? Această zonă este periculoasă, nu știați?" Lily simți cum îi bate inima mai repede când cărămida pe care o ținea căzu pe pământ. Întorcându-se, prima persoană pe care o observă a fost Gabriel, stând calm lângă Jack. Cu o aură rece ca gheața și un aspect devastator de frumos, Gabriel era o priveliște de admirat. Inima lui Lily flutură. 'De ce este domnul Jackson aici? Ultima lui vizită în timpul aniversării școlii a provocat o senzație destul de mare.' Zărindu-și șansa, Lily se repezi la Jack, spunând: "Domnule Baker, trebuie să raportez ceva! Dulapul Ginei conținea două cutii cu un lichid necunoscut, posibil inflamabil sau explozibil. Bănuiesc că ea este în spatele incendiului!" Jack, acum îngrijorat, strigă: "Gina, oprește-te chiar acolo!" Când Gina se întoarse, privirea ei se întâlni cu cea a lui Gabriel. Se mai întâlniseră înainte, dar nu erau bine cunoscuți. Totuși, ea simți o căldură neobișnuită în privirea lui. 'Îmi imaginez lucruri?' se gândi ea, ignorând-o. "Ce aud de la Lily?" întrebă Jack. Gina răspunse calm: "Sunt doar sticle cu medicamente, nu explozibili. Cât despre asta, ați putea investiga și încercarea lui Lily de a fura?" Interesul lui Gabriel crescu: "Ești bolnavă?" Gina, nedumerită de grija lui bruscă, răspunse: "Nu, sunt bine." "Ce naiba vorbești? Cine a furat de la tine?" Lily era în negare. "Și cum ai știut ce era în dulapul meu dacă nu ai intrat prin efracție în el?" ripostă Gina. Lily intră în panică. "Cum poți dovedi că acelea nu erau benzină?" Gina replică: "Dovedește-ți mai întâi afirmația. Arată-mi dovezi că sunt benzină." Încercând să detensioneze situația, Jack interveni: "Ajunge! Amândouă, la biroul meu, acum!" Gabriel, totuși, interveni: "Ați ratat faptul că încerca să rănească pe cineva?" Jack își dădu seama, amintindu-și de acțiunile lui Lily, că dacă ar fi întârziat, Gina ar fi putut fi rănită grav. "Doar glumeam!" protestă Lily. "Glumești? De când este ridicarea unei cărămizi amuzantă?" Sarcasmul Ginei era mușcător. Jack se hotărî pe loc. "Ești în perioada de probă, Lily. Pleacă înainte să provoci mai multe probleme." Gina urmă ieșirea în lacrimi a lui Lily fără nicio urmă de satisfacție. La urma urmei, pentru Gina, Lily era doar unul dintre minionii Oliviei. 'A te ocupa de un minion cu greu se pune ca o victorie,' se gândi Gina. Încercând să dea înapoi, Lily bâigui: "Îmi pare rău, Gina. Am greșit că am intrat prin efracție în dulapul tău și am umblat la lucrurile tale. Îmi cer scuze. Lasă-mă să mă revanșez, voi plăti pentru daune!"