MIRABELLA
La câteva minute după ce tata a plecat, urechile mele prind șoapte înăbușite dintr-un colț îndepărtat. „Alo?” încep să mă apropii de locul de unde veneau vocile, dar nu primesc niciun răspuns.
Ignor vocea din capul meu care țipă să nu mai merg mai departe și continui să fac pași calculați înainte, până când găsesc vreo patru bărbați stând într-un colț și făcând un schimb.
Aș fugi, dar un
















