Lumina sterilă din camera de spital a Ameliei s-a mai domolit pe măsură ce ziua se lungea spre seară. Asher stătea aproape, vegheând-o cu o îngrijorare tăcută, cu mâna lui peste a ei. Amelia a observat cât de obosit arăta; cearcănele de sub ochi păreau mai întunecate, iar umerii îi erau căzuți de epuizare. Abia dacă plecase de lângă ea de la accident, iar grija întipărită pe fața lui îi spunea cât