Iacob o fixă pe Liesel într-o tăcere prelungită, ca și cum ar fi încercat să descifreze ceva prin ochii ei. Privirile lor rămăseseră înlănțuite în liniște, iar aerul era atât de static încât se auzeau respirațiile unul altuia. Fața de masă gri de lux, vesela lustruită scăldată în lumină, prăjiturile delicate de pe masă și suportul de gheață ce ținea vinul roșu făceau ca încăperea să semene mai pu