O altă durere ascuțită fu cea care o trezi pe Cassandra. Se încruntă și deschise ochii, mâinile ducându-i-se inconștient spre pântec. O parte din ea simțea nevoia să-l atingă, să se asigure că pruncul ei era încă acolo. Îi era frig și frică, dar își putea simți pântecele. Cu toate acestea, prima senzație care o liniști fu micul trup cald, încolăcit lângă obrazul ei. — Hinue! Ești trează? Missandra