Și astfel, ciclul a continuat. Lunea aceea, când ieșeam de la ultimul curs al zilei, mă aștepta în fața ușilor. Era acolo din nou miercuri. Evitasem să vorbim despre acel touchdown, spre marea mea consternare. Nu că nu aș fi vrut. Doar că limba mi se împleticea și stomacul mi se strângea de nervi de fiecare dată când mă gândeam să-l întreb. Chiar dacă îmi era dor de Chloe și voiam să vorbesc cu ea