Jessica clipi de mai multe ori. Nu-i venea să creadă că tocmai se căsătorise. În circumstanțe normale, ar fi trebuit să-i dea soțului ei un sărut mare pe buze. Privind lângă ea la străinul despre care tocmai aflase că este Xavier Delgado, tot nu-i venea să creadă că era căsătorită. "Ați dori să faceți fotografii?" i-a întrebat unul dintre martori. "Da," a răspuns Xavier, luând certificatul de căsătorie de la judecător. "Vă mulțumesc pentru ziua de azi," a spus el adresându-se judecătorului. "Hai să facem fotografia," a spus el ridicându-se și plecând. Jessica abia putea să înțeleagă ce se întâmplă, dar părea că Xavier s-a împăcat cu faptul că s-a căsătorit cu o străină. Părea confortabil cu asta. Jessica iese afară și îl vede stând în fața tribunalului ținând certificatul. S-a apropiat de el și a stat aproape de el. "Dacă facem o fotografie, ar fi bine să o facem credibilă că tocmai ne-am căsătorit," a spus Xavier. "Nici măcar nu m-ai întrebat dacă sunt de acord să fac o fotografie," a murmurat ea. Știa că au nevoie de fotografie, dar inima ei frântă și decizia pripită se uitau fix la ea. Trebuia oare întotdeauna să se grăbească atunci când se confrunta cu lucruri pe care abia le putea gestiona singură? "Am nevoie de fotografie," a spus el. Vocea lui s-a asigurat să transmită aura că realizarea fotografiei nu era negociabilă. Ea a fost de acord cu el și a făcut fotografia, la urma urmei, ea s-a apropiat de el pentru a se căsători. Ar merge mai departe cu orice altceva. Amândoi abia au reușit să forțeze un zâmbet în fotografie. Jessica abia putea zâmbi corect, deoarece inima ei frântă îi stătea în cale, dar Xavier nu era obișnuit să zâmbească, așa că a fost dificil și pentru el. Fotograful a trebuit să facă câteva fotografii mai mult decât de obicei pentru a putea surprinde una în care zâmbetele păreau autentice. Au fost făcute câteva copii ale celorlalte fotografii, iar Xavier dă adresa de e-mail pentru a colecta copiile soft ale fotografiei. I s-a spus că copiile hard vor fi înrămate și gata săptămâna viitoare, așa că le-ar putea ridica atunci. "Ține asta," a spus Xavier dându-i certificatul Jessicăi, care l-a luat și l-a citit iar și iar, purta numele ei complet Jessica Penelope Joshua și era căsătorită cu Xavier John Delgado. "Să mergem," a spus Xavier mergând spre parcare. "Unde mergem?" a întrebat Jessica ajungându-l din urmă. "Să-l vedem pe bunicul meu," a răspuns Xavier. Ura să vorbească prea mult. Dar, din moment ce tocmai se căsătorise, știa că ea va avea o mulțime de întrebări, așa că va face tot posibilul să răspundă doar când va întreba ea. "De ce?" a întrebat ea. "Tocmai ne-am căsătorit și vreau să ți-l prezint pe bunicul meu," a spus Xavier blând. Deja scotea prea multe cuvinte și nu-i plăcea asta. "Ohh," a răspuns Jessica. Xavier s-a oprit în fața unui Mercedes, unul dintre modelele mai noi. Nu știa multe despre mașini, dar își putea da seama că această mașină era una foarte scumpă. Arăta exotic și scump. "Urcă," a spus Xavier. Apoi și-a confirmat suspiciunile că noul ei soț era influent și bogat. Ar trebui să fie fericită că a pus mâna pe un tânăr bogat și arătos, dar inima ei frântă nu-i putea permite să se bucure.