„Nu… te mișca.”
Vocea străinului venea chiar din spatele meu. Am vrut să țip, dar o mână îmbrăcată într-o mănușă mi-a acoperit gura, iar un braț subțire s-a înfășurat în jurul taliei mele. Nu puteam face decât să strâng ochii cu putere și să sper că soarta mea va fi măcar rapidă și nedureroasă.
Răgetele au crescut în volum. Nu semăna cu niciun animal pe care-l mai auzisem până atunci. Suna… uman
















