Fața Jessicăi era roșie ca sfecla când Lori s-a desprins, în sfârșit. „Să nu ne mai sperii așa -- vreau să spun, pe noi -- niciodată,” mormăi Lori, la care Jessica dădu aprobator din cap, rușinată. Am mai petrecut ceva timp pe vârf, bucurându-ne de priveliște și lăsându-ne învăluiți de soarele de pe stânci. În ciuda tuturor lucrurilor care s-au întâmplat cu o seară înainte, precum și a experienței