M-am întors încet cu capul spre Bryan, cu ochii larg deschiși de șoc. În loc să-mi mulțumească pentru cafea, a aruncat-o pe podea ca să mă umilească. De ce? "Înțeleg. Nu poți fi profesionistă. Acesta este biroul meu, nu universitatea ta, unde oferi o ceașcă de cafea ca să-i înveselești pe alți studenți." "Î-îmi p-pare rău," am șoptit, în timp ce lacrimile începeau să se adune în ochi. M-am strădui