În timp ce urca scările spre etajul al patrulea al casei, unde își amintea clar camera lui, se minuna de goliciunea castelului cel mare. La fel ca în dimineața aceea, cu patru zile în urmă, nu văzuse nici un suflet. A ajuns la dormitorul lui, dar era și el gol. Unde era? Știa că era acolo. Trebuia să fie, altfel oamenii lui nu ar fi lăsat-o să intre. "Wolfariane..." îl strigă ezitant, privind în j