Iris: „Mama?” A spus fetița, Lillian, intrând în camera mea. A trebuit să mă lupt cu lacrimile, deoarece nici măcar nu-mi aminteam cine era copilul la început; cu toate acestea, judecând după ochii ei nevinovați și felul în care se uita la mine, nu puteam să-i frâng inima spunându-i că nu-mi amintesc de ea. „Bună, micuța mea.” Am spus, coborând vocea mai sus de o șoaptă. M-am uitat cum s-a urcat î