Thalia tăcuse până când am ajuns la autogară. M-am trezit uitându-mă fix la panoul luminat intens, orele și datele fulgerând prin mintea mea. M-am dus la funcționar; am scos câțiva bani din geantă. Nu m-am putut abține să nu-mi las privirea să rătăcească, ochii mei aruncând priviri furișe către multitudinea de camere din autogară.
Era un gând prostesc, alimentat de paranoia și frică. Ce-ar fi dac
















