POV-ul lui Andre
M-am trezit simțind pe cineva scuturându-mă ușor. „Andre?”
„Isaac?” am mormăit plin de speranță, tresărind și întorcându-mă spre voce. Abia plecase aseară, și deja-mi era un dor nebun de el.
Un chicot jucăuș mi-a gâdilat timpanele. „Ăsta chiar e topit după băiatul ăla, să știi.”
C-am schițat o mișcare, o durere ascuțită mi-a explodat în craniu, fulgerându-mi pe șira spinării. Am s






