POV-ul lui Isaac
Cu mâinile tremurând a frig, am descuiat ușa și-am intrat în casă. Întunericul mă înghițea de viu. Afară, furtuna își întețea urletul, iar tunetele bubuiau amenințător, zguduind pereții sufrageriei.
„Mamă?”, am șoptit, cu vocea stinsă. Aveam nevoie de ea, de căldura și liniștea pe care doar ea știa să mi le dăruiască. Simțeam nevoia să plâng la pieptul ei și să mă cuibăresc în bra






