Când m-am trezit, eram într-un pat, iar camera era încă întunecată, doar lumina lunii strălucea prin perdelele diafane. M-am întins și am inspirat adânc. Mirosul acesta era în întregime Kota. Acel miros cald de scorțișoară mă adormea și mai mult în perna pufoasă ca un nor a saltelei. Eram atât de confortabilă, nu voiam să plec, dar curiozitatea a fost mai puternică. M-am ridicat încet și m-am uita