Damien o apucă și o trânti pe pat. Ea scoase un mic țipăt. „Deșteaptă, nu-i așa, domnișoară Reid?” Alan strigă din nou și Damien auzi sunetul inconfundabil al unei uși care se deschidea pe hol. Damien știa că încuiase ușa, dar, pentru orice eventualitate, era mai bine să se îmbrace. „Nu știu ce se întâmplă. Rareori se trezește în mijlocul nopții.” Ana se încruntă, confuză. Damien o lăsă să se ridi