Ajungeam în punctul ăla al vieții în care realizam că, într-un fel sau altul, eu îmi provocam suferința. Poate nu direct, dar era clar că mă plasam în situații și locuri care duceau la asta, când aș fi putut evita totul atât de ușor.
Seara asta era un exemplu perfect. Ce naiba căutam aici, arătând ca o epavă, când aș fi putut fi acasă, cuibărită cu fiica mea pe canapea, la un film Disney? În schim
















