Pentru următoarele câteva zile, l-am evitat pe Ryker cât de mult am putut. Am stat în camera mea toată ziua și abia am ieșit din ea decât dacă era absolut necesar. Ori de câte ori îl vedeam, mormăiam un salut și părăseam zona cât de repede puteam. Știa că îl evit, la naiba, toată lumea știa că îl evit și știam că la un moment dat se va sătura de asta și îmi va cere o explicație. Ce nu mă așteptam