După ce am stat sub ploaie mai bine de o oră, țintuită de scaun și pierdută în gânduri, am realizat că Lydia avea nevoie de mine. I-am spus că mă voi întoarce cât de curând. Durerea pierderii cuiva drag era mult mai sfâșietoare. Nu se compara cu chinul provocat de un Ian înșelător. Ea avea nevoie de mine mai mult ca oricând. Fusese alături de Mason timp de patru ani lungi, așteptând cu răbdare și