Ian m-a tras înapoi într-o îmbrățișare reconfortantă. Mi-am șters lacrimile pe umărul lui și mi-am dat seama că era încă îmbrăcat. Mi-a spus odată că nu-i plăcea să doarmă cu cămașa pe el. Nevrând să mă părăsească, am început să-i deschei cămașa. Mi-a prins încheieturile și mi-a prins fața. Râdea de mine? "Ce faci, Nadia? Cine dezbraca pe cineva in timp ce plange asa?" Lacrimile mele proaste nu se