O femeie frumoasă stătea în balcon, cămașa de noapte fluturând ușor în briza tăcută, lumina lunii luminându-i fața pe care, dintr-o singură privire, se putea vedea tristețea scrisă clar pe ea. Părul ei blond și strălucitor cădea în cascadă pe umeri ca o cascadă, câteva șuvițe zburând în sus cu suflul brizei. Se uita încontinuu în jos la telefonul pe care îl ținea strâns în mână. Câteva suspine îi