Alyssa Încep să plâng pe drumul spre casă, totul năpustindu-se asupra mea deodată. Lacrimile-mi sunt tăcute, dar ocazionalele trăgănări de nas atrag atenția băieților mei. Zuri se uită la mine, iar eu zâmbesc, prefăcându-mă că totul e în regulă. Nu vreau să mă vadă așa, permițând donatorului ei de spermă să mă distrugă din nou. Mă simt ca o idioată nenorocită. Cum de n-am văzut semnele că Isaac