Pieptul mi se strânge în timp ce stau lângă Mason, gândindu-mă la povestea lui, revăzând fiecare detaliu sfâșietor. Nu e de mirare că e atât de rezervat, atât de închis. A trecut prin atât de multe, și tot ce vreau să fac e să-l țin mai mult în brațe, ca și cum atingerea mea ar putea alunga toată durerea pe care o poartă cu el de atâta timp. Să câștig încrederea acestor tipi, să le aud poveștile,