M-am uitat la el, iar el a dat din cap spre ușa de la intrare, mișcându-și sprâncenele jucăuș. „Ăm… era… cum îi zicea… începea cu A, nu?” „Anastasia, da. Tocmai a intrat. Și trebuie să luăm cartela ta.” Zâmbetul i se lăți. „Te bagi la puțină dramă?” Dând ochii peste cap, am clătinat din cap. „Nu sunt aici să fac dramă, Vlad. Trebuie doar să luăm cartela. Așa că hai să o luăm și să ne întoarcem sus