Descuiind salonul, am putut să aprind luminile și să-mi las lucrurile jos. Luând jurnalul, am găsit câteva însemnări bune. Nimic prea grav, dar suficient cât s-o șantajez. Făceam niște copii când clopoțelul a sunat, anunțând că cineva îmi deschisese ușa. — Bună? Nu am deschis acum! am strigat. Niciun răspuns. Simțeam prezența cuiva în salonul meu. Clopoțeii mei interiori sunau ca apucații. „Colt,