-Vera-
Deschid ușa și Noah zace pe patul meu, cu fața spre tavan și adânc adormit. Respiră ușor, nepăsător. Inima mi se încălzește la vederea lui. Poartă haine noi, fără îndoială procurate de războinicii care probabil au aceeași constituție ca a lui; blugi de un albastru închis și un tricou negru simplu. Trebuia să recunosc, nimeni nu a făcut ca simplitatea să arate atât de bine.
Nedorind să-l tre
















