PRINȚUL EMERIEL
Emeriel ștergea cu grijă vitraliile cu o cârpă. Fusese desemnat să curețe al patrulea strat al aripii sudice în dimineața aceea și se ocupa de asta de o oră.
În noaptea precedentă, Emeriel visase la bestia regelui. Era ciudat.
Nu mai văzuse niciodată bestia înainte, totuși, cumva, din motive pe care nu le putea explica, îi ocupa gândurile. Până în punctul de a-i intra în vise.
















