El a apăsat un sărut tandru pe fruntea ei. "E delirul care vorbește, Merl. Îți iubești sufletul-pereche și nu vrei să-l rănești în felul ăsta."
"Nu, nu, te vreau pe tine. Henry știe că sunt gazda ta de sânge. El înțelege și acceptă ce înseamnă asta," a protestat ea.
"Dar te vei urî după ce foamea va fi potolită. Nu este acceptabil, draga mea," vocea lui era încordată, dar s-a retras. "Trebuie să r
















