„Unde mergem?” întreabă mama. Își dă seama cât de hotărâtă sunt.
„Unde altundeva decât să revendic ce mi se cuvine de drept…”
„Sebastian?” întreabă mama, uluită.
Înclin capul în timp ce mă așez pe pat și dau din cap. „Nu, mamă, mergem la Haíta Umbrei de Cristal.”
Ochii ei se măresc și își pune o mână pe piept.
„Ce… la tatăl tău…”
„Da, mamă, e timpul să ne întoarcem… Cred că e timpul să-mi revendic
















