Suntem leoarcă. De data asta nu doar el e ud până la piele, și e atât de frig.
„Hai,” spune el încet. Apucându-mă de încheietura mâinii, o ia la fugă, și ne îndreptăm spre locul unde am lăsat mașina.
„O să fim uzi leoarcă!” îi strig eu lui Sebastian.
Peruca pe care o port e deja udă, la fel și părul meu natural. Pantalonii, cămașa, totul e ud și nu-mi vine să intru așa în mașină.
Doamne Dumnezeule
















