SEBASTIAN.
Călătoria spre casă e încețoșată și nu mă pot concentra pe nimic altceva decât pe ce s-a întâmplat. Scena se repetă în mintea mea ca o bobină defectă, blocată pe aceeași scenă… iar și iar.
Capul îmi pare tulbure și nimic nu are sens. E aproape ca și cum aș auzi totul printr-un geam gros.
Mi-am trecut degetele prin păr de o mie de ori și chiar și acum, când Jai îmi spune să mă întorc și
















