Perspectiva Sabrinei:
Am continuat să merg. Cât mai departe de sala de mese. Nu știam unde mă duc. Doar am continuat să merg.
Lacrimile au venit și am refuzat vehement să plâng. Mi-am șters ochii furioasă și mi-am spus să mă abțin.
Am ajuns într-o cameră oarecare, una dintre cele ale bărbaților din palat, oricum. Am intrat și am închis ușa în urma mea. Arăta ca o veche cameră cu pian. Ferestrele e
















