Wren abia adormise, începând să viseze la Charlotte în rochia ei albă, învârtindu-se spre ea în decorul cețos al grădinii din viziune, cu părul despletit și curgător. Fața i se lumina de o plăcere surprinsă și nealterată, când Wren a fost trezită brusc de o bătaie puternică în ușă. "Nora? Ești trează?" S-a împiedicat spre ușă, căscând și trăgând pe ea o cămașă largă pe care o abandonase mai devrem