[Punct de vedere la persoana a treia]
Alexandru simțea că a atins un prag în propria sa minte.
Sub piele, îl furnica. Propriu-i sânge zumzăia.
Descoperise o revelație pe care nici măcar nu realizase că o căuta. Era ca și cum un bec s-ar fi aprins în sfârșit în capul lui – unul despre care nu știa că mai este capabil să producă lumină.
Partea din el despre care fusese convins că nu mai merită să se
















