Nu-mi venea să cred. Scrisul de mână… Semnătura… Le văzusem pe acordul pe care îl semnase! Cum mă găsise ieri? De ce mă dusese acasă? Când plecase? Și ce era cu îmbrățișările? Cu strângerile în brațe? Cu săruturile? S-au întâmplat cu adevărat toate astea? Cum a putut un bărbat de rangul lui – care a fost servit toată viața – să se umilească gătind într-o garsonieră închiriată, făcând supă de pui?