Perspectiva Serenei Îmi întind brațul, simțind camera aproape fără greutate în mână, în timp ce îl găsesc în vizor—băiatul cu ochi adânci și albaștri ca oceanul și părul care sclipește ca niște fire aurii sub soare. "Zâmbește la cameră, dragule," îl îmbii eu. "Bine, mami," spune el zâmbind. Observ că îi lipsesc câțiva dinți din față, ceea ce face zâmbetul lui și mai special. Suntem în inima Amste