ALEXANDER.
"Nu vreau să plec," murmur, îngropându-mi fața în gâtul Arabellei și lăsând mâna peste talia ei, trăgând-o înapoi spre mine. Ea chicotește și încearcă să se întoarcă, dar nu o las. Și după încă două încercări, suspină și lasă o mână peste a mea, degetele ei mângâindu-mi încheietura mâinii în timp ce vorbește. "Atunci nu pleca."
"Familia ta–"
"Sunt sigură că nu-i deranjează că ești aici.
















