Am coborât scările somnoros, după încă o noapte cu foarte puțin somn. De data asta, nu am avut vreo viziune cu Isla pe care să mi-o amintesc. Visele mele fuseseră acaparate de viziuni cu Bailey. Și nu într-un mod plăcut. Viziuni cu ea fiind torturată. De un bărbat pe care nu-l puteam vedea. Un bărbat pe care nu-l puteam identifica. Totuși, vocea lui era cea de la telefon… M-am trezit de mai multe