Ashton „Vreau acasă”, am șoptit cu o voce abia perceptibilă, dar știam că bărbatul de lângă mine a auzit fiecare cuvânt. — Ei bine, de-acum asta e casa ta. șeful a replicat și mi-a așezat palma pe umăr. Instinctiv, i-am respins brațul, obligându-l să se îndepărteze și să-și retragă mâna care-mi apăsase umărul. — Îmi pui răbdarea la încercare, scumpă. Am fost numai bun cu tine. Nu aștepta să mă sat